Stresul, această boală modernă!
|Traim intr-o lume (societate) agitata, generatoare de stres. O lume neimpacata, dezbinata si plina de nevoi, de cerinte si zbucium cotidian, toate laolalta instaland, amplificand sau agravand STRESUL, boala secolului 21! Cum putem sa-l evitam, cum incercam sa ne pazim? Iata intrebarea la care i-a gasit nu numai raspunsul, ci si sfaturi de insanatosire pentru cei contaminati (cu sau fara voia lor) de stres, autorul unor placute (si folositoare) versuri, publicate si pe o pagina de socializare. Pentru dumneavoastra, cititori sau colaboratori ai acestui blog, le voi reproduce intocmai:
NIVELUL DE STRES
de Eugen LAURIAN
Nivelul 1 de stres.
De departe vezi, în zare, o mănușă fluturând
implorând s-oprești mașina, implorând și… tremurând.
Calci pe frână, tragi pe dreapta și oprești îngândurat:
„Ce o fi cu biata fată, oare ce s-o fi-ntâmplat ?”
Cum ești suflet caritabil, nu reziști la rugăminți
și inviți să urce fata: doi ochi negri și cuminți.
Dintr-odată ea leșină…
Tu, un suflet paternal,
haide, grabnic, de aleargă la urgențe, la spital…
Intri iute, dai alarma, stres în mediu ambiant,
intri-n panică și gata: iată-un lucru chiar stresant !
Nivelul 2 de stres.
La spital, după o oră de-așteptare și suspans,
lucrurile o iau razna, întorsură și avans…
Stând cuminte,-n dreptul ușii, cu privirea de bunic,
iese doctorul și-ți strigă: – Te felicit, ești tătic…!
Geaba-ncerci să explici totul, cum că înțelesu-i rău,
că ești, doar, o cunoștință și nu e copilul tău…
În atare-ncurcătură, neplăcută, agasantă,
situația devine, curios, foarte stresantă !
Nivelul 3 de stres.
Ca să demonstrezi contrariul, că te știi un tip onest,
faci un test cu A.D.N.-ul.
E normal să faci un test !
Când ți-aduce rezultatul, așteptând nervos, febril,
doctorul te liniștește:
– Nu ești, omule, fertil…!
Și adaugă spre tine:
– Asta-i sigur, absolut,
că rezultă, din examen, că așa te-ai și născut !
Din complexa ipostază și din hiper de stresat
simți, pe loc, o mângâiere și te simți mai ușurat…
Nivelul 4 de stres.
Numai că, pornind spre casă și gândind prin ce-ai trecut,
ai uitat și care-i scopul drumului ce l-ai făcut…
Căutând să-ți ții în frâie ale inimii bătăi
gându-ți fuge către soață… și cei trei copii ai tăi…
Scormonind în calea vremii ceea ce e de-nțeles
abia că-ți mai tragi suflarea !
Ăsta-i autentic stres !
Concluzia.
Dacă vrei să ți se-ntâmple oarece și oarecum,
ia, și tu, necunoscute de pe margine de drum !
Mie nu-mi mai ramane acum, decat sa repet, eventual, cele sugerate de autorul poeziei, atentionand posesorii de autoturisme sa fie cat mai precauti si atenti nu numai in trafic dar, mai ales, la… invitatii! Altminteri, ati citit, nu?, riscat sa va stresati! Si mai si! Adica hiper stresati!
Marc Ciubotaru
Francisc,pune ,daca vrei,titlul ,,PAZIT-VA DE STRES!”,precum si un ,,I’,acolo,la final,la …coada cuvantului ,,stresat-“.Multumesc mult si o seara..fara stres!
Lasa asa cu boala. ca e adevarat, stresul e boala secolului asta, din pacate. suntem stresati din orice cacat…