Vacanța în altă țară. De ce?

De ce am alege o vacanță în altă țară? Nu ne mai place la noi, ne-am ajuns și nu mai dăm doi bani pe Romînia? Ce îi determină pe români să-și petreacă vacanța într-o țară străină?

În primul rînd, faptul CĂ PUTEM. Unii n-au uitat și nici n-or să uite vreodată ce-au făcut 43 de ani de “orânduire socialistă“. Sau comunism, dacă doriți. Când doar dacă auzeam de cineva că a fost “peste graniță“, ne făcea să fremătăm de bucurie, simpatie și dorința de a-l atinge pe acel zeu care a reușit să treacă “dincolo“, în lumea bună.

Chiar dacă “lumea bună” era o țară vecină, tot sub conducerea comunistă.

În al doilea rând, dorința de a vedea ceva nou. Că na, litoralul romănesc l-am văzut de zeci de ori, muntele la loc, e tot acolo, nu pleacă nicăieri. Deși, dacă mai tăiem multe păduri, vine muntele peste noi. Dar asta e o altă discuție. 
Și noi nu avem mentaliteatea bunicilor și a părinților, de-a merge la naiba-n praznic, în vreo stațiune, “la băi“.

În al treilea rînd, că ne place sau nu, e mai ieftin în altă țară.

Da, o vacanță în Romînia a devenit un lux. Numai că e lux doar la buzunar, deoarece serviciile sunt proaste. Țin minte când eram mic și litoralul nostru era plin de nemți. Și veneau an de an deoarece era ieftin iar românii erau primitori, aveau cei “șapte ani de acasă“. Care acum lipsesc cu desăvârșire, i-am aruncat ca pe o meteahnă nesănătoasă, comunistă și învechită.

E scump la noi, avem prețuri nesimțite la orice căcățiș. Un porumb fiert, între 7 și 10 lei. O cafea dacă o găsești cu 5 lei, e mare noroc. O pizza sub 50 lei nu există. Și aia mică, nu d-aia “de neam prost“, să-și ajungă și pentru a doua zi dimineață.

În al patrulea rând, suntem tratați corect. Adică bine. La noi, cam peste tot unde te duci ești privit ca pe un cerșetor. Și servit ca atare. Într-o silă imensă.

Cu toate astea, am pățit-o în vacanța din Bulgaria, unde m-am dus în aceeași pizzerie ca ziua precedentă și mi-am luat singur meniurile în engleză de pe bar.

A venit ospătărița, vizibil deranjată și-a zis că ne aduce ea meniurile la masă. Adică la 1 metru de bar. I-am zis zâmbind că le-am luat deja. Dar dacă e musai, poate să ni le aducă ea.
Ne-a întors spatele cu silă și-a plecat.

Am lăsat meniurile la bar și am plecat, spunând tare către soție că dacă sunt “servit” cu așa comportament, mă duc să-mi cheltui banii MEI în altă parte. Ceea ce am și făcut.

Cam așa am fost întîmpinați în mai multe stabilimente în țară. Și ne-am săturat. Nu ar fi corect să te comporți așa cu potențialul client, nici dacă ar veni să stea gratis la hotel, printr-o delegație sau vreo datorie a managerului.

În plus, pe majoritatea plajelor din Roomînia ești obligat să iei șejlong, umbreluță și alte acareturi. Care-s scumpe. Adică s-a dus ziua cu 50 lei șejlongul, acum fără suta de lei nu scapi. Plus umbrela, uite cum dai 200 lei doar să fii la plajă.

A, poți să de duci și cu prosopul, numai că acolo plaja nu e deloc amenajată și sunt zeci de oameni pe metru pătrat. În Bulgaria, la plajă de 5 stele am dat 30 lei pe șezlong și 30 lei pe umbrelă. Deci 90 lei pe zi (două sejlonguri și umbrelă), la 3 metri de apă. Unde am văzut că lumea își lăsa fără probleme telefonul și portofelul pe măsuța de sub umbrelă și se bălăceau cu orele.

Mai multe despre vacanța în Bulgaria, pe Călător.im

Comments

comments

One Comment

Add a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.