Podul peste râul Trotuș
În ianuarie 1954, un pod de lemn peste râul Trotuș, pe drumul județean dintre Onești și Târgu Ocna, a cedat sub greutatea unui camion Praga cu 8 tone de sare gemă. Camionul a căzut parțial în râu, cu cabina afară din apă și cu remorca scufundată. Șoferul, Dumitru Lazăr, 44 de ani, a rămas blocat în cabină cu apa ajungând la piept, în timp ce sloiurile de gheață care coborau pe Trotuș loveau repetat în caroserie. A stat acolo șase ore, până când sătenii din Târgu Ocna au improvizat un pod de scânduri pe sloiuri înghețate și au reușit să îl scoată. Nimeni nu a venit din partea statului în cele șase ore. Singurul fir de telefon din zonă era la primăria din Onești și era defect din noiembrie.
Podul fusese construit în 1931 și niciodată înlocuit. Suportase în cei douăzeci de ani de exploatare căruțe, tractoare și, după război, primele camioane ușoare ale cooperativelor. Dar camioanele deveniseră mai grele în fiecare an. Norma de transport a salinei din Târgu Ocna crescuse. Nimeni nu recalculase capacitatea podului. Exista un formular pentru asta. Formularul trebuia completat de Sfatul Popular Raional și trimis la Direcția Drumurilor din Bacău. Formularul nu fusese niciodată completat.
Lazăr traversase podul de zeci de ori în ultimii doi ani cu încărcături de 5-6 tone fără probleme. În dimineața de 17 ianuarie pornise cu 8 tone la ordinul directorului salinei, care primise o solicitare urgentă de la o fabrică chimică din Borzești. Lazăr știuse că încărcătura era mare. Nu știuse că era fatală pentru pod. Nimeni nu îi spusese că există o limită. Nimeni nu știa că există o limită. Sau dacă știau, nu o spuseseră.
Podul s-a rupt la al treilea grindă de la malul drept, precis, curat, ca și cum lemnul așteptase exact această încărcătură. Camionul a alunecat lateral în 3 secunde, cabina oprind scufundarea completă pe un bolovan din albia râului. Lazăr a simțit apa intrând pe la ușă, pe la geam, pe la orice crăpătură. Apa Trotuașului în ianuarie era aproape de zero grade. Primul contact i-a tăiat respirația. A urcat pe scaun. Apa i-a ajuns la brâu. A urcat pe volan. Apa i-a ajuns la piept. Acolo s-a stabilizat.
Sloiurile veneau pe curent la intervale de câteva minute, unele cât roata unui tractor, și loveau în caroserie cu un zgomot de tunet. La fiecare lovitură, camionul se mișca ușor. La fiecare mișcare, Lazăr se gândea că acesta era momentul în care bolovanul cedează și camionul se scufundă complet.
Primii săteni au apărut pe malul râului la un sfert de oră după cădere. Au văzut situația, au înțeles că nu pot traversa apa și gheața fără improvizații și s-au întors să aducă scânduri, frânghii și oameni. S-au întors în vreo douăzeci. Au lucrat două ore să construiască o platformă mobilă din scânduri legate cu sârmă, ancorată cu frânghii de mal, care putea fi împinsă pe sloiurile înghețate până la cabina camionului. Platforma s-a rupt de două ori. A treia oară a ținut.
Un tânăr de 19 ani, Ioan Fodor, a traversat primul pe platformă cu o frânghie legată de brâu. A ajuns la cabina camionului, a deschis ușa care se deschidea greu din cauza presiunii apei și i-a legat frânghia lui Lazăr sub brațe. Lazăr nu mai simțea nimic de la genunchi în jos. Mâinile nu îi răspundeau complet. A trebuit să fie ghidat fiecare pas până pe platformă și de acolo pe mal.
Când a ajuns pe malul râului, Lazăr nu a putut sta în picioare. L-au dus în brațe până la casa cea mai apropiată, l-au băgat în pat cu hainele pe el și i-au pus picioarele în apă caldă. Treptat, în câteva ore, senzațiile au revenit. Nu a pierdut niciun deget. Nu a făcut pneumonie. Medicul din Târgu Ocna a constatat a doua zi că scăpase fără sechele permanente, ceea ce considerase aproape imposibil după șase ore în apă de câteva grade.
Ancheta s-a concentrat pe Lazăr: depășise capacitatea podului. Că nimeni nu îi comunicase capacitatea podului, că formularul pentru recalcularea ei nu fusese completat în douăzeci de ani, că directorul salinei ordonase personal încărcătura de 8 tone, toate acestea au apărut în dosar ca circumstanțe atenuante dar nu ca responsabilități. Lazăr a primit o suspendare a permisului de conducere profesional pe 3 luni. Ioan Fodor, care traversase primul pe platforma improvizată cu o frânghie de brâu, nu a apărut în niciun document oficial al anchetei.
În 2019, același pod a reintrat în reparații. așa arăta în acel moment:
