Un pas înainte
De Vis Urât auzisem de acum vreo 7 ani, de când m-am apucat de blogging. Și na, îl citeam, era amuzant, era OK. Apoi l-am cunoscut.
– Bă, ursuz Vis Urât ăsta! mi-am zis prima oară când l-am văzut
Abia a doua oară m-am prins cum tre să-l iau. Și-a fost iar ăla OK la care râdeam, la postările cu pisica lipită pe geam, cu ziditul vecinului.
Însă acum treaba e serioasă. Omul candidează la Consiliul Local Hunedoara. Ceea ce, după umila mea părere, e un pas înainte. Nu neapărat pentru el, ci pentru mentalitatea asta a șpăgii, înrădăcinată în 40 de ani de comunism, plus încă 25 de comunism democratic.
El vrea să schimbe lichelele care sug banii publici, fără să facă nimic pentru județ. Care județ moare, încet-încet, de când industria grea a luat o pauză.
Sebastian e tânăr, iar microbul ăsta al șpăgii nu l-a prins. Și-l stimez și mai mult decând a anunțaț candidatura lui CA INDEPENDENT, cu toate că se băteau partidele să-l ia. A zis că nu, “politica e o curvă” și trebuie schimbată.
Pentru asta, are de la mine un vot virtual. Păcat că nu-mi pot face o mutație pe Hunedoara doar ca să-l votez.
Felicitări, mă!
