ULTIMA POEZIE SCRISA DE MIHAIL EMINESCU!….

In urma cu cateva zile, mai exact, luni, 15 Ianuarie, au avut loc in multe zone din tara, fel de fel de manifestari omagiale, prilejuite de aniversarea zilei de nastere (168 de ani) a poetului nepereche, Mihail Eminescu. Cu acest prilej s-au interpretat cantece pe versurile marelui poet, au fost recitate poezii, unele adevarate capodopere ale genului, ponderea detinand-o cele cu tematica patriotica, iar la Botosani, unde s-a desfasurat cea de a 49 editie a “Zilelor Eminescu“, a fost acordata si una dintre cele mai importante distinctii nationale pentru poezie “Premiul National de Poezie Mihai Eminescu“. Dupa aceste scurte informatii de actualitate, va voi oferi in cele ce urmeaza, si alte cateva amanunte, unele poate mai putin cunoscute, despre poetul nostru national.


Pe data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineata, se stingea din viata în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului Sutu, de pe strada Plantelor din Bucuresti, poetul Mihai Eminescu.
Moartea l-a gasit pe acesta într-un halat ponosit, pe un pat metalic, închis în “celula” sa din spital. Cu doar câteva minute înainte de a trece în nefiinta, a vrut doar un pahar cu lapte si sprijin moral. I-a soptit medicului de garda care-i baga prin vizeta paharul cu lapte: “sunt naruit”. S-a întins pe pat si la scurt timp a murit.

Halatul ponosit avea sa fie, de fapt, de-o valoare deosebita, incomensurabila. Si iata de ce. Într-unul din buzunare se afla un mic carnetel. Pe acesta erau scrise… poezii. Ultima a fost scrisa chiar cu o ora înainte de moarte! Cititi-o:


“Stelele-n cer”

Stelele-n cer
Deasupra marilor
Ard departarile
Pâna ce pier.
Dupa un semn
Clatind catargele
Tremura largile
Vase de lemn;
Niste cetati
Veghind întinsele
Si necuprinsele
Singuratati.
Orice noroc
Si-întinde-aripile
Gonit de clipele
Starii pe loc.
Pâna ce mor,
Pleaca-te îngere
La trista-mi plângere
Plina de-amor.
Nu e pacat?
Ca sa se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

Pe langa fotografiile destul de graitoare, cred eu, privndu-l pe Eminescu nu numai in ipostaza de poet, ci si de critic al societatii in care a trait (si care, din cate se poate observa, pare a seamana leit cu cea din zilele noastre) am adaugat si un filmulet, la fel de adecvat tematicii articolului de azi.

Marcel Ciubotaru

Comments

comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read more:
De ce sa va luati anvelope de iarna de la Dunlop. 3 game performante pentru soferii de turisme

Dunlop este un producator de anvelope auto de renume mondial, iar in acest articol va vom prezenta 3 linii diferite...

Biciclete vechi, din copilărie

Îmi amintesc zilele de vară, când eram la bunici și mă plictiseam, groaznic (în zilele când eram la oraș). Toată...

PĂRERI,GÂNDURI ȘI OPINII ALE CELOR CARE AU PĂRĂSIT TARA!…

Astazi, în cursul dimineții, am primit de la un amic, fost coleg de liceu, un interesant fișier ce cuprinde o...

Close