ZIUA INVATATORULUI,TRADITIA SCOLII ROMANESTI!
”
Paradoxal,o traditie….,,care va sa zica nu exista”! Nici nu poate exista atata timp cat ,dupa cum se stie,invatatorul ,dascălul, trebuie sărbătorit pentru munca sa și atunci „Ziua” lui ar trebui sa fie când se încheie un parcurs, nu când începe urcușul! ,,Această zi se cuvine să fie legată de un simbol, fie creștin, fie istoric,trebuie să fie o zi în care simbolistica sa să se înnobileze și să ne înnobileze cu fiecare an, să fie o zi prin care să ne demonstrăm, să ne susținem specificul național și tradiția în tăvălugul actual al globalizării.
De-a lungul anilor, prin munca sa, învățătorului i-au fost recunoscute, măcar declarativ, meritele. Fiind supranumit, în timp: dascăl, apostol, învățător, profesor (un termen ceva mai rece), omului de la catedră i s-a dedicat candva o zi în care inimile noastre se îndreaptă către cel care a vegheat la urcușul fiecaruia către starea de OM,de omenie, la cel care prin munca sa, prin grija și prin duioșia cu care se ocupă de puiul de om și-a câștigat, în sufletul fiecăruia dintre noi, primul loc alături de mamă – învățătoarea”,cum bine preciza intr-un placut si amplu articol postat pe net,dl.Costica Neagu,din Focsani.,,Misiunea sa l-a așezat(n.n. e vorba de invatator) alături de Mântuitor – <Lăsați copiiisă vină la mine!>, alături de apostoli prin sacrificiul dăruirii, iar învățătura sa l-a așezat în rândul marilor întemeietori ai omenirii – întemeietor de suflete, de caractere (,,Nu de minți ducem lipsă, ci de caractere. Carol I”).”mai adauga dumnealui.
La fel de bine cred ca se stie ca ,de cand exista,invățătorul este purtătorul luminii și al dreptății, aducător de pace și mângâiere, e Sămănătorul care trudește să risipească întunericul și dihonia dintre noi. Toatea cestea l-au îndreptățit pe dascăl să i se dedice o zi pe an – „Ziua Învățătorului”. Ziua Învățătorului a fost gândită ca un raport pe care școala îl dădea familiei și comunității.Aduceti-va aminte ca in anii ce-au trecut,fiecare părinte venea să-și vadă copilul și să se laude cu el.Asta înseamnă tradiție, o „tradiție” pe care o clamăm pe toate drumurile, dar pe care o călcăm cu barbarie, unii inconștient, alții cu bună știință.Atunci ma intreb:de ce a fost nevoie ca dascălilor să li se dedice o zi, alta decât cea pe care societatea le-o dedicase cu aproape un secol înainte(pe 29 iunie)… mai ales că ziua aleasă n-a fost deloc întâmplătoare, ba mai mult,acea zi arata curățenia și sfințenia muncii sale: 30 iunie (1927), zi în care întreaga creștinătate din România prăznuiește „Soborul Sfinților 12 Apostoli” (ortodocșii) și „Adunarea celor 12 Sfinți Apostoli” (greco-catolicii). Alegerea acestei zile a fost realizată, prin consens, de către Asociația Generală a Învățătorilor din România.în data de 5 iunie este și Ziua Mediului!? Conform Agerpres, la data de 9 octombrie 2007, s-a adoptat proiectul de lege privind instituirea Zilei Învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Această dată a fost stabilită prin legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea urmând a avea un caracter educațional,național, apolitic și cultural.In ce ma priveste(poate si pe altii),ca fiu de fosti invatatori,am toate motivele să cred că ziua dascălilor a fost fixată în această dată pentru ca să i se piardă „urma”…
.A fost suficienta sa se dea acea lege,ca ,,Ziua Invatatorului”sa fie serbata acum pe 5 iulie,cand multi elevi mai au inca-n fata examene si evaluari de sustinut?!In fond,ca s-o spunem direct,pe sleau,ce sarbatoresc scoala si comunitatea romaneasca?!!Unde erau Ministerul și Sindicatele învățământului atunci când s-a prezentat expunerea de motive a acestei legi, tare aș vrea să știu câți dascăli erau la momentul respectiv în Parlamentul României și cine a avut interes ca să golească de sens munca dascălilor!?
Dar potrivit actului normativ in vigoare, Ziua Învățătorului este sărbătorită astazi in toate unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale din sistemul românesc, iar Ministerul Educației și alte instituții abilitate ale statului acordă premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite. De asemenea, în toate unitățile de învățământ au loc manifestări menite să pună în valoaretradiția(care se pare ca nu mai exista)dar și împlinirile școlii românești.
Marc Ciubotaru
